Spunem adio bananelor? Cel mai consumat soi este atacat de o boală necruţătoare

Bananele standard ce se găsesc în magazine, un soi numit
Cavendish, sunt pe cale să întâmpine un dezastru. Bananele
Cavendish sunt preferate de cultivatori pentru rezistenţa la o
ciupercă patogenă ce a înlăturat soiul de banane Gros Michel de pe
piaţă, soi cunoscut pentru lunga bătălie împotriva unei ciuperci
care a devastat industria bananelor în anumite părţi ale lumii. În
prezent, Cavedish se înfruntă cu o nouă ameninţare, aceeaşi boală
provocată de ciuperci care a eliminat bananele Gros Michael din
magazine.

Bananele Cavendish reprezintă aproximativ 45% din
recolta anuală de banane la nivel global, cu o valoare anuală de
8,5 miliarde de dolari, conform Organizaţiei Naţiunilor
Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură. Acestea au fost alese
pentru a înlocui soiul original după ce o infecţie cu o ciupercă,
cunoscută sub numele de Boala Panama (Fusarium oxysporum f. sp.
Cubense), a înlăturat o mare parte din culturile de banane din
lume în prima jumătate a secolului 20.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Fermierii au ales soiul Cavendish deoarece acesta părea
rezistent la îmbolnăvirea cu ciuperci şi alte boli care ameninţă
culturile de banane la nivel mondial. Dar nu a trecut prea mult
timp şi au început şi acestea să se îmbolnăvească. La sfârşitul
anilor 1980, o maladie misterioasă a început să distrugă
plantaţiile din Asia. S-au recoltat probe ale solului ce au fost
trimise către Randy Ploetz de la Centrul de Educare şi Cercetare
Tropicală din cadrul Universităţii Florida, cel care a identificat
boala şi a făcut anunţul şocant: Boala Panama s-a reîntors sub
forma unei noi tulpini, care a primit numele de Tropical Race 4
(TR4).

Acestă tulpină este la fel de virulentă pentru soiul Cavendish,
aşa cum a fost Tropical Race 1 (TR1) pentru Gros Michael. Ciuperca
întră în plantă prin rădăcină, din cauza solului infectat sau a
apei, şi apoi se împrăştie prin sistemul vascular al plantei. Odată
expusă, planta se îngălbeneşte şi devine vizibil bolnavă, uscată şi
pleoştită. Pe măsură ce boala progresează, apar dungi maro şi
violet pe trunchiul plantei, după care aceasta moare. Boala nu îşi
are sfârşitul odată cu planta, ci se răspândeşte prin sol de la o
plantă la alta, de la plantaţie la plantaţie.

În prezent boala s-a răspândit în Asia, în Pacific şi în
Australia, unde a devastat industria locală de banane. Chiar dacă
TR4 nu a lovit încă America Latină, locul în care sunt crescute
multe dintre bananele importate în România, există puţine şanse ca
acest lucru să nu se întâmple.

Tropical Race 4 nu este singura ameninţare pentru soiul
Cavendish. Deoarece producătorii de banane au fugit de TR4,
replantând bananierii în zonele în care exista doar TR1, aceştia au
descoperit că vechiul inamic al soiului Gros Michael afectează acum
şi bananele Cavendish.

În 2010, cercetătorii au condus o examinare a plantelor
infectate din India, ţară care produce şi consumă mai multe banane
ca oricare alta din lume, şi au identificat cu certitudine prezenţa
ciupercii TR1 în bananele Cavendish.

În prezent, cercetătorii încearcă să descopere de ce bananele
Cavendish nu mai sunt imune la TR1. Altus Viljoenm, cercetător la
Universitatea din Stellenbosch, Africa de Sud, speculează că
această nouă tulpină de TR1 ar fi putut evolua de-a lungul
timpului, astfel încât să atace soiul Cavendish.

Alţi cercetători sunt sceptici în ceea ce priveşte descoperirea.
Ploetz constată că au existat cazuri rare în care TR1 a ucis plante
individuale de Cavendish atunci când acestea erau deja afectate de
condiţiile de secetă.

Nu există tratamente sau remedii şi nici măcar teste
moleculare de încredere care să diagnosticheze fiecare tulpină TR,
mai ales din lipsa unor informaţii detaliate cu privire la genomul
bananei.

Cea mai bună strategie adoptată în prezent este izolarea. Ploetz
a elaborat un plan de combatere a TR4 în cazul în care apare în
plantaţiile din America Latină, ce implică izolarea strictă a
plantaţiilor afectate pentru a preveni, cel puţin temporar,
răspândirea bolii.

Între timp, oamenii de ştiinţă lucrează pentru a dezvolta noi
abordări pentru a stăpâni dezastrul. Anul trecut, James
Dale de la Universitatea Queensland a început primele teste ale
bananelor Cavenish modificate genetic, în speranţa că va oferi
rezistenţă de lungă durată împotriva TR4.

De asemenea, companiile Dole şi Chiquita lucrează la dezvoltarea
unor noi soiuri. Deşi modificarea genetică a fost mult timp
considerată singura modalitate de a înmulţi soiul Cavendish,
deoarece acesta este complet steril, cercetările recente efectuate
în Honduras au demonstrat faptul că unele plante Cavendish produc
seminţe viabile.

Cercetătorii de la Fundacíon Hondureña de Investigación
Agrícola (FHIA) susţin că aceste fructe non-sterile formează
baza unei serii de hibrizi promiţători, care pot fi crescuţi pentru
a rezista la ciuperci. Acest proces va dura cel puţin şase ani până
când va produce un nou soi pregătit pentru comercializare, deşi
surse apropiate proiectului susţin că acest lucru nu se va întâmpla
niciodată din cauza faptului că producătorii de banane nu mai
finanţează cercetările.

Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de părere că
răspunsul real la această problemă este renunţarea la monocultura
care duce la apariţia unor boli devastatoare. O recoltă
diversificată ar permite crescătorilor să izoleze bananele
predispuse la bolile fungale şi să le înconjoare cu unele mai
rezistente.

Dacă soluţia la această problemă se va finaliza prin crearea
unui soi de banane Cavendish rezistent la ambele tulpini TR1 şi
TR4, situaţia dificilă a monoculturii bananelor va continua.

Sursa:
The-Scientist